← înapoi la căutare

coinculpatul

/ko.in.kulˈpa.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din coinculpat.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru coinculpat.

coinculpat

/ko.in.kulˈpat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Din franceză coinculpé.

Definiții

  1. inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcoinculpatcoinculpați
genitiv-dativcoinculpatuluicoinculpaților
vocativcoinculpatulecoinculpaților
articulatcoinculpatulcoinculpații

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică