coinculpat
/ko.in.kulˈpat/Etimologie
Din franceză coinculpé.
Definiții
- inculpat împreună cu alții în aceeași infracțiune penală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coinculpat | coinculpați |
| genitiv-dativ | coinculpatului | coinculpaților |
| vocativ | coinculpatule | coinculpaților |
| articulat | coinculpatul | coinculpații |