coif
/ˈkojf/Etimologie
Din latină cofea.
Definiții
- acoperământ de metal sau de piele pentru protecția capului, purtat în trecut de unii ostași în timpul luptei.
- caschetă de hârtie în formă de bicorn, cu care se joacă copiii, care se poartă ocazional pentru a proteja capul de soare etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coif | coifuri |
| genitiv-dativ | coifului | coifurilor |
| vocativ | coifule | coifurilor |
| articulat | coiful | coifurile |