cofăieș
/ko.fəˈjeʃ/Etimologie
Din cofei + sufixul -aș.
Definiții
- (reg.) cofiță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cofăieș | cofăieșe |
| genitiv-dativ | cofăieșului | cofăieșelor |
| vocativ | cofăieșule | cofăieșelor |
| articulat | cofăieșul | cofăieșele |
Din cofei + sufixul -aș.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cofăieș | cofăieșe |
| genitiv-dativ | cofăieșului | cofăieșelor |
| vocativ | cofăieșule | cofăieșelor |
| articulat | cofăieșul | cofăieșele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică