coerență
/ko.eˈren.ʦə/Etimologie
Din latină cohaerentia, franceză cohérence.
Definiții
- legătură strânsă (și armonioasă) între părțile sau elementele unui întreg.
- (fiz.) proprietatea mai multor unde de a avea aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coerență | coerențe |
| genitiv-dativ | coerenței | coerențelor |
| vocativ | coerență | coerențelor |
| articulat | coerența | coerențele |