coerede
/ko.eˈre.de/Etimologie
Din latină coheres, coheredis.
Definiții
- (jur.) persoană care moșteneste împreună cu alții pe cineva, considerată în raport cu aceștia; comoștenitor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coerede | coerezi |
| genitiv-dativ | coeredelui | coerezilor |
| vocativ | coerede | coerezilor |
| articulat | coeredele | coerezii |