coechipier
/ko.e.ki.pi'er/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Etimologie
Din franceză coéquipier.
Definiții
- membru al unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerat în raport cu ceilalți membri ai echipei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | coechipier | coechipieri |
| genitiv-dativ | coechipierului | coechipierilor |
| vocativ | coechipierule | coechipierilor |
| articulat | coechipierul | coechipierii |
coechipierul
/ko.e.ki.piˈe.rul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din coechipier.
Definiții
- forma de singular articulat pentru coechipier.