coechipieră
/ko.e.ki.pi'e.rə/Etimologie
Din coechipier.
Definiții
- membră a unei echipe de muncă sau al unei echipe sportive, considerată în raport cu ceilalți membri ai echipei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coechipieră | coechipiere |
| genitiv-dativ | coechipierei | coechipierelor |
| vocativ | coechipiero | coechipierelor |
| articulat | coechipiera | coechipierele |