codârlă
/ko'dɨr.lə/Etimologie
Din coadă + sufixul -ârlă.
Definiții
- partea dinapoi, mobilă, a unui car sau a unei căruțe, în care se pune de obicei nutreț pentru animalele de tracțiune.
- (fig.) (fam.) partea de la coadă a unei cete, a unui stol de păsări etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | codârlă | codârle |
| genitiv-dativ | codârlei | codârlelor |
| vocativ | codârlă | codârlelor |
| articulat | codârla | codârlele |