cocteil
/'kok.tejl/Etimologie
Din engleză cocktail, confer franceză cocktail.
Definiții
- băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (cu ingrediente).
- recepție de proporții mai modeste.
- (fig.) ansamblu constituit dintr-un amestec de elemente diverse.
- argou(tox.) cocaină injectabilă combinată cu heroină.
- argou(prin ext.) amestec de diverse droguri.
Exemple
- Invitații au servit cocteiluri cu rom.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cocteil | cocteiluri |
| genitiv-dativ | cocteilului | cocteilurilor |
| articulat | cocteilul | cocteilurile |