coclețul
/koˈkle.ʦul/Etimologie
Din cocleț.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cocleț.
cocleț
/koˈkleʦ/Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil derivare de la formația expresivă coc, cu l de asemenea expresiv (confer cocoli) și cu sufixul –ete.
Definiții
- pane a ițelor războiului de țesut prin care se trec firele de urzeală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cocleț | coclețe |
| genitiv-dativ | coclețului | coclețelor |
| vocativ | coclețule | coclețelor |
| articulat | coclețul | coclețele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică