coburul
/koˈbu.rul/Etimologie
Din cobur.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cobur.
Din cobur.
Din turcă kubur. Confer ucraineană, bulgară кобур (kobur).
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cobur | coburi |
| genitiv-dativ | coburului | coburilor |
| vocativ | coburule | coburilor |
| articulat | coburul | coburii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică