cobeligerant
/ko.be.li.ʤe'rant/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin
Definiții
- țară, stat, armată etc. care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | cobeligerant | cobeligeranți |
| genitiv-dativ | cobeligerantului | cobeligeranților |
| vocativ | cobeligerantule | cobeligeranților |
| articulat | cobeligerantul | cobeligeranții |
cobeligerantul
/ko.be.li.ʤeˈran.tul/substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire
Etimologie
Din cobeligerant.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cobeligerant.