cobeligerant
/ko.be.li.ʤe'rant/Etimologie
Din franceză cobelligérant.
Definiții
- care se află în război alături de un aliat contra unui inamic comun.
Din franceză cobelligérant.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cobeligerant | cobeligeranți |
| genitiv-dativ | cobeligerantului | cobeligeranților |
| vocativ | cobeligerantule | cobeligeranților |
| articulat | cobeligerantul | cobeligeranții |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică