coșarcă
/ko'ʃar.kə/Etimologie
Din coșar + sufixul -că.
Definiții
- (reg.) coș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coșarcă | coșărci |
| genitiv-dativ | coșărcii | coșărcilor |
| vocativ | coșarcă | coșărcilor |
| articulat | coșarca | coșărcile |
Din coșar + sufixul -că.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | coșarcă | coșărci |
| genitiv-dativ | coșărcii | coșărcilor |
| vocativ | coșarcă | coșărcilor |
| articulat | coșarca | coșărcile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică