cloretonă
/klo.reˈto.nə/Etimologie
Din franceză chlorétone, germană Chloreton.
Definiții
- alcool folosit ca hipnotic și anestezic.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cloretonă | — |
| genitiv-dativ | cloretonei | — |
| vocativ | cloretonă | — |
| articulat | cloretona | — |