clopotniță
/klo'pot.ni.ʦə/Etimologie
Din clopot + sufixul -niță.
Definiții
- turn de biserică sau construcție în formă de turn (situată lângă biserică), în care sunt instalate clopotele.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | clopotniță | clopotnițe |
| genitiv-dativ | clopotniței | clopotnițelor |
| vocativ | clopotniță | clopotnițelor |
| articulat | clopotnița | clopotnițele |