cloncănitul
/klon.kəˈni.tul/Etimologie
Din cloncănit.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cloncănit.
Din cloncănit.
Din a cloncăni.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cloncănit | — |
| genitiv-dativ | cloncănitului | — |
| vocativ | cloncănitule | — |
| articulat | cloncănitul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică