← înapoi la căutare

clocoțelul

/klo.koˈʦe.lul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din clocoțel.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru clocoțel.

clocoțel

/klo.ko'ʦel/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Etimologie

Confer clocot.

Definiții

  1. (bot.) (Clematis integrifolia) plantă erbacee cu flori mari, albastre.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativclocoțelclocoței
genitiv-dativclocoțeluluiclocoțeilor
vocativclocoțeluleclocoțeilor
articulatclocoțelulclocoțeii

Sinonime: (bot.) (reg.) îndărătnică, luminoasă, mărgea, curpen-scurt, dosnică-vânătă

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică