cloambă
/'klo̯am.bə/Etimologie
Etimologie necunoscută.
Definiții
- (reg.) creangă, ramură.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cloambă | cloambe |
| genitiv-dativ | cloambei | cloambelor |
| vocativ | cloambă | cloambelor |
| articulat | cloamba | cloambele |
Etimologie necunoscută.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cloambă | cloambe |
| genitiv-dativ | cloambei | cloambelor |
| vocativ | cloambă | cloambelor |
| articulat | cloamba | cloambele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică