clar

Etimologie

Din latină clarus. Confer franceză clair.

Definiții

1. (despre imagini vizuale) care se distinge bine, deslușit; vizibil.
2. (despre ape) limpede.
3. (despre surse de lumină) care împrăștie o lumină limpede, strălucitoare.
4. care este lipsit de impurități.
5. (despre sunete sau voce) care răsună distinct, precis.
6. (despre gânduri, idei, cuvinte etc.) ușor de înțeles; evident, lămurit.
7. (despre facultăți intelectuale) care pătrunde ușor, înțelege bine lucrurile.
8. (despre oameni) care se exprimă limpede.

Exemple

• O imagine clară.
• O voce clară.
• Un sens clar.
• O afirmație clară.

Sinonime: 1: deslușit, distinct, evident, lămurit, limpede, precis, (înv.) apriat, chiar, (fig.) curat, 4: limpede, nealterat, pur, (fig.) cristalin, (rar fig.) curat, 6: evident, flagrant, incontestabil, indiscutabil, izbitor, învederat, limpede, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, pregnant, vădit, vizibil, (livr.) manifest, (fig.) marcat, 7: deslușit, explicit, expres, inteligibil, lămurit, limpede, net, precis, răspicat, (livr.) comprehensibil, (înv.) apriat, (fig.) neted, transparent

Antonime: confuz, neclar, nedeslușit, obscur, vag, nelămurit, nebulos, tulbure, încurcat, încâlcit, cețos, obnubilat