← înapoi la căutare

clamoare

/kla'mo̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din franceză clameur < latină clamor, clamoris.

Definiții

  1. (livr.) strigăt de protest, de nemulțumire, de ajutor.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativclamoare—
genitiv-dativclamorii—
vocativclamoare—
articulatclamoarea—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică