clamare
/kla'ma.re/Etimologie
Din a clama.
Definiții
- faptul de a clama.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | clamare | clamări |
| genitiv-dativ | clamării | clamărilor |
| vocativ | clamare | clamărilor |
| articulat | clamarea | clamările |
Din a clama.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | clamare | clamări |
| genitiv-dativ | clamării | clamărilor |
| vocativ | clamare | clamărilor |
| articulat | clamarea | clamările |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică