clăi
/kləˈi/Etimologie
Din claie.
Definiții
- (v.intranz.) (reg.) a face clăi.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | clăea | clăeau |
Din claie.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | clăea | clăeau |
Din bulgară кладня (kladnja), sârbocroată kladnja.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | claie | clăi |
| genitiv-dativ | clăii | clăilor |
| vocativ | claie | clăilor |
| articulat | claia | clăile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică