ciumpei
/ʧumˈpej/Etimologie
Din ciump + sufixul -ei.
Definiții
- unealtă de dogărie cu care se prelucrează cercurile de lemn.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciumpei | ciumpeie |
| genitiv-dativ | ciumpeiului | ciumpeielor |
| vocativ | ciumpeiule | ciumpeielor |
| articulat | ciumpeiul | ciumpeiele |