ciulin
/ʧuˈlin/Etimologie
Din rusă чилим (čilim). Confer maghiară sulyom (Cihac, II, 58); din maghiară după Gáldi, Dict., 173.
Definiții
- (bot.) (Carduus nutans) plantă erbacee cu tulpina și frunzele spinoase, cu flori roșii, care crește pe locuri necultivate; scaiete.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciulin | ciulini |
| genitiv-dativ | ciulinului | ciulinilor |
| vocativ | ciulinule | ciulinilor |
| articulat | ciulinul | ciulinii |
Sinonime: Carduus nutans: (bot.) (reg.) ghincar, scai, scaiete, spin, Onopordon acanthium: (bot.) ghimpe, scai, scaiete, (reg.) pălămidă, sita-zânelor