ciulei
/ʧuˈlej/Etimologie
Etimologie necunoscută. Probabil din ciul + sufixul -ei.
Definiții
- (bot.) (Ceratocarpus arenarius) mică plantă erbacee cu frunze înguste și țepoase, cu tulpina foarte ramificată și acoperită cu peri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciulei | ciulei |
| genitiv-dativ | ciuleiului | ciuleilor |
| vocativ | ciuleiule | ciuleilor |
| articulat | ciuleiul | ciuleii |