ciudi
/ʧju'di/Etimologie
Din ciudă. Confer slavă (veche) čuditi sen.
Definiții
- (v.refl.) (reg.) a fi cuprins de ciudă; a se înciuda.
- (v.refl.) (înv.) a se mira, a se minuna.
- (v.refl.) (înv.) a se frământa (sufletește), a se zbuciuma; a fi neliniștit.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | ciudea | ciudeau |