ciucurel
/ʧu.kuˈrel/Etimologie
Din ciucure + sufixul -el.
Definiții
- ciucuraș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciucurel | ciucurei |
| genitiv-dativ | ciucurelului | ciucureilor |
| vocativ | ciucurelule | ciucureilor |
| articulat | ciucurelul | ciucureii |
Din ciucure + sufixul -el.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciucurel | ciucurei |
| genitiv-dativ | ciucurelului | ciucureilor |
| vocativ | ciucurelule | ciucureilor |
| articulat | ciucurelul | ciucureii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică