← înapoi la căutare

ciubucarul

/ʧu.buˈka.rul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din ciubucar.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru ciubucar.

ciubucar

/ʧu.buˈkar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din ciubuc + sufixul -ar.

Definiții

  1. (pop.) unealtă de zidărie cu care se fac ciubucele.
  2. (fig.) (fam.) persoană care umblă după ciubucuri.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativciubucarciubucare
genitiv-dativciubucaruluiciubucarelor
vocativciubucaruleciubucarelor
articulatciubucarulciubucarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică