citit
/ʧiˈtit/Etimologie
Din verbul a citi.
Definiții
- citire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | citit | citite |
| genitiv-dativ | cititului | cititelor |
| vocativ | cititule | cititelor |
| articulat | cititul | cititele |
Din verbul a citi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | citit | citite |
| genitiv-dativ | cititului | cititelor |
| vocativ | cititule | cititelor |
| articulat | cititul | cititele |
Din citi.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică