citanie
/ʧiˈta.ni.e/Etimologie
Din slavă (veche) čitenije, četanije.
Definiții
- (înv. și pop.) citit, lectură (din cărțile bisericești înaintea credincioșilor).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | citanie | citanii |
| genitiv-dativ | citaniei | citaniilor |
| vocativ | citanie | citaniilor |
| articulat | citania | citaniile |