cislă
/'ʧis.lə/Etimologie
Din slavă (veche) čislo „număr”.
Definiții
- (în orânduirea feudală) cotă-parte de bir care revenea unei persoane sau unei comunități dintr-o sumă plătită în comun; repartizare a dărilor fixată de obștea satului, proporțional cu averea fiecăruia.
- întrunire, sfat (sătesc), adunat de obicei pentru stabilirea cislei.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cislă | cisle |
| genitiv-dativ | cislei | cislelor |
| vocativ | cislă | cislelor |
| articulat | cisla | cislele |