← înapoi la căutare

circumlocuție

/ʧir.kum.lo'ku.ʦi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din latină circumlocutio, franceză circonlocution.

Definiții

  1. (livr.) perifrază.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativcircumlocuțiecircumlocuții
genitiv-dativcircumlocuțieicircumlocuțiilor
vocativcircumlocuțiecircumlocuțiilor
articulatcircumlocuțiacircumlocuțiile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică