circulație
/ʧir.kuˈla.ʦi.e/Etimologie
Din franceză circulation < latină circulatio, circulationis.
Definiții
- faptul de a circula.
- mișcare, deplasare, de obicei pe o cale de comunicație.
- (spec.) deplasare a sevei în plante sau a citoplasmei în interiorul celulelor.
- mișcare, curgere a unui lichid, a unui gaz, a unui curent etc. în interiorul unui circuit sau al unei conducte.
- transmitere, schimb de bunuri, de mărfuri (prin intermediul banilor), transformare a mărfurilor în bani și a banilor în mărfuri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | circulație | circulații |
| genitiv-dativ | circulației | circulațiilor |
| vocativ | circulație | circulațiilor |
| articulat | circulația | circulațiile |