cipic
/ʧi'pik/Etimologie
Din bulgară чпик (čepik).
Definiții
- papuc de lână împletită sau de stofă.
- (înv.) gheată (fină); pantof.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cipic | cipici |
| genitiv-dativ | cipicului | cipicilor |
| vocativ | cipicule | cipicilor |
| articulat | cipicul | cipicii |