← înapoi la căutare

cioplitură

/ʧjo.pli'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a ciopli + sufixul -tură.

Definiții

  1. faptul de a ciopli.
  2. lucru, obiect cioplit, rezultat prin cioplire.
  3. (de obicei cu sens colectiv) surcea, așchie căzută prin cioplire.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativciopliturăcioplituri
genitiv-dativcioplituriiciopliturilor
vocativciopliturăciopliturilor
articulatcioplituraciopliturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică