ciocănel
/ʧo.kəˈnel/Etimologie
Din ciocan + sufixul -el.
Definiții
- diminutiv al lui ciocan; (spec.) ciocan mic cu care se lovesc coardele țambalului, xilofonului, toba, toaca etc.; ciocănaș.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciocănel | ciocănele |
| genitiv-dativ | ciocănelului | ciocănelelor |
| vocativ | ciocănelule | ciocănelelor |
| articulat | ciocănelul | ciocănelele |