ciocănar
/ʧo.kəˈnar/Etimologie
Din ciocan + sufixul -ar.
Definiții
- muncitor într-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan (mecanic).
- (depr.) muncitor necalificat.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciocănar | ciocănari |
| genitiv-dativ | ciocănarului | ciocănarilor |
| vocativ | ciocănarule | ciocănarilor |
| articulat | ciocănarul | ciocănarii |