ciobuleț
/ʧo.buˈleʦ/Etimologie
Din ciob + sufixul -uleț.
Definiții
- diminutiv al lui ciob.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciobuleț | ciobulețe |
| genitiv-dativ | ciobulețului | ciobulețelor |
| vocativ | ciobulețule | ciobulețelor |
| articulat | ciobulețul | ciobulețele |