ciobacă
/ʧjo'ba.kə/Etimologie
Din ucraineană чобак (čobak).
Definiții
- (reg.) luntre pescărească rudimentară, de obicei scobită dintr-un trunchi de copac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | ciobacă | ciobace |
| genitiv-dativ | ciobacei | ciobacelor |
| vocativ | ciobacă | ciobacelor |
| articulat | ciobaca | ciobacele |