cintrul
/ˈʧin.trul/Etimologie
Din cintru.
Definiții
- forma de singular articulat pentru cintru.
cintru
/'ʧin.tru/Etimologie
Din franceză cintre.
Definiții
- partea concavă a unei bolți sau a unui arc; cofraj sau construcție provizorie pe care se toarnă sau care susține o boltă sau un arc în construcție.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cintru | cintre |
| genitiv-dativ | cintrului | cintrelor |
| vocativ | cintrule | cintrelor |
| articulat | cintrul | cintrele |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică