cingătoare
/ʧin.gə'to̯a.re/Etimologie
Din verbul a (în)cinge + sufixul -ătoare.
Definiții
- fâșie de pânză, de mătase, de piele etc. care servește cuiva la încins mijlocul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cingătoare | cingători |
| genitiv-dativ | cingătorii | cingătorilor |
| vocativ | cingătoare | cingătorilor |
| articulat | cingătoarea | cingătorile |