cinabru
/ʧi'na.bru/Etimologie
Din franceză cinabre.
Definiții
- sulfură naturală de mercur, de culoare roșie, folosită mai ales la prepararea vopselelor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | cinabru | — |
| genitiv-dativ | cinabrului | — |
| vocativ | cinabrule | — |
| articulat | cinabrul | — |