ciclon

Etimologie

Din franceză cyclone < greacă κυκλῶν (kyklōn) < κύκλος (kyklos, "cerc").

Definiții

1. vânt puternic cu deplasarea aerului în spirală, însoțit de ploi torențiale și de descărcări electrice, specifice regiunilor tropicale.
2. regiune a sistemului baric în care presiunea scade de la periferie spre centru, iar masele de aer au o mișcare convergentă.
3. aparat pentru separarea particulelor materiale dintr-un gaz cu ajutorul forței centrifuge.
4. substanță toxică pe bază de acid cianuric, pentru combaterea dăunătorilor în încăperi închise.

Exemple

• Ciclonul bate mai ales în regiunile tropicale.

Declinare

Sinonime: 1: (met.) taifun, uragan