← înapoi la căutare

chivotul

/ˈki.vo.tul/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericire

Etimologie

Din chivot.

Definiții

  1. forma de singular articulat pentru chivot.

chivot

/ˈki.vot/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din neogreacă ϰιβώτιον (kivótion) sau ϰιβωτός (kivotós), în parte prin intermediul slavă (veche) kivotŭ.

Definiții

  1. cutiuță așezată în altar în care se păstrează cuminecătura rezervată celor care se împărtășesc în caz de boală, înainte de moarte etc.
  2. ladă în care evreii mozaici țineau tablele legii.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativchivotchivoturi
genitiv-dativchivotuluichivoturilor
vocativchivotulechivoturilor
articulatchivotulchivoturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică