chitanță
/kiˈtan.ʦə/Etimologie
Din franceză quittance.
Definiții
- act scris prin care se face dovada primirii unei sume de bani, a unor bunuri etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chitanță | chitanțe |
| genitiv-dativ | chitanței | chitanțelor |
| vocativ | chitanță | chitanțelor |
| articulat | chitanța | chitanțele |