chisea
/kiˈse̯a/Etimologie
Din turcă kåse.
Definiții
- vas mic de sticlă, de cristal sau de porțelan în care se ține dulceața.
- (pop.) pungă (de piele) în care se țin banii sau tutunul.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chisea | chisele |
| genitiv-dativ | chiselei | chiselelor |
| vocativ | chisea | chiselelor |
| articulat | chiseaua | chiselele |