chiorăi
/kjo.rəˈi/Etimologie
Formație onomatopeică.
Definiții
- (v.intranz.) (despre intestine) a produce un zgomot caracteristic, datorită gazelor din interior.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | chiorăea | chiorăeau |
Formație onomatopeică.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | chiorăea | chiorăeau |
Din a chiorăi.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chiorăit | chiorăituri |
| genitiv-dativ | chiorăitului | chiorăiturilor |
| vocativ | chiorăitule | chiorăiturilor |
| articulat | chiorăitul | chiorăiturile |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică