chichion
/ki.kiˈon/Etimologie
Din neogreacă κικεων (kikeón).
Definiții
- (reg.) întâmplare neplăcută; încurcătură, necaz, bucluc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | chichion | chichioane |
| genitiv-dativ | chichionului | chichioanelor |
| vocativ | chichionule | chichioanelor |
| articulat | chichionul | chichioanele |